POVESTEA VULTURULUI SI COPILULUI

La inceputul primaverii in care s-a nascut  copilul, un vultur zbura in inaltul cerului peste coliba indiana. Pe masura ce copilul crestea, vulturul il urmarea intotdeauna in drumetiile prin munti, zburand in cerc deasupra lui.Intr-o noapte, intr-un vis, l-a intalnit pe vultur langa o cascada. In dimineata urmatoare, a mers la cascada si s-a ascuns in spatele torentului de apa, de unde l-a spionat pe vultur, care manca un somon pe o stanca. Cand a iesit din ascunzatoare, vulturul a venit saltat spre el si i-a oferit pestele. Cu timpul, vulturul si baiatul au devenit prieteni si, cand a devenit barbat, sa indragostit de pasare.

Intr-o zi, s-a catarat pe o stanca inalta unde femela de vultur isi avea cuibul si i-a marturisit dragostea lui. Ea i-a explicat ca a vegheat asupra lui, inca de cand s-a nascut si ca ar putea trai impreuna ca vulturi, dar ca nu se va mai putea intoarce niciodata la ai lui si la caile oamenilor. 

In fiecare zi, baiatul cobora de pe stanca pentru apa si hrana, pe care le aducea sus, pe versantul abrupt. Intr-o zi, baiatul a intarziat foarte mult si, cand a  venit, i-a spus vulturului ca trebuie sa se intoarca la ai lui, pentru ca urmau sa fie atacati de un trib vecin, foarte periculos. Ea i-a amintit ca promisese sa nu se intoarca niciodata la caile oamenilor si la razboaiele lor, dar tanarul a infruntat-o. In seara aceea, cand vulturul  a zburat deasupra taberei si a vazut cum o tanara fata ii aplica tanarului vopseaua pentru razboi, i-a curs o lacrima. In dimineata urmatoare, a vazut razboinicii pe cai, avansand  unii catre altii, pe campul deschis.

In pulberea si haosul bataliei, a vazut cum un inamic si-a aruncat sulita in directia iubitului ei. Femela vultur s-a repezit din inalt pina la el si l-a luat in gheare, inainte ca lancea sa-l loveasca  in inima. In timp ce-l purta deasupra norilor, el i-a spus ca stia ca il va salva. Zburand la inaltime, pe deasupra muntilor, ea a plins si i-a explicat ca destinul nu poate fi schimbat, iar apoi i-a dat drumul din gheare- pentru ca  este  mai bine ca moartea  sa vina de la cel pe care il iubesti, decat din mina dusmanului.

Aceasta poveste ne arata ca, odata cea ai facut legamant de iubire, nu te mai poti intoarce la vechile cai. Pretul pe care il platesti daca faci asta este,  fie pierderea vietii tale, fie a unei relatii careia nu erai pregatit sa i te darui pe deplin.

Asa se intampla si in orice mare initiere, trebuie sa renuntam la vechile cai. Daca vrem sa zburam ca vulturii, trebuie sa respingem, pentru totdeauna caile razboiului.

 Din cartea - Initiere si iluminare de Alberto Villoldo